Soacrele lui Rut(2)

Autor: Laura Daniela Marinau | Album: Exceptii ale Bibliei si eroi ai credintei | Tematica: Cărțile bibliei
Resursa adaugata de loredanam in 24/07/2023

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 10/10 X

Media 10 din 1 vot

Referințe

Rut 1:2-4:22

Rut 1:2 Numele omului aceluia era Elimelec, numele nevestei lui era Naomi şi cei doi fii ai lui se numeau Mahlon şi Chilion: erau efratiţi, din Betleemul lui Iuda. Ajungând în ţara Moabului, şi-au aşezat locuinţa acolo.
Rut 1:3 Elimelec, bărbatul Naomei, a murit, şi ea a rămas cu cei doi fii ai ei.
Rut 1:4 Ei şi-au luat neveste moabite. Una se numea Orpa şi cealaltă, Rut şi au locuit acolo aproape zece ani.
Rut 1:5 Mahlon şi Chilion au murit şi ei amândoi, şi Naomi a rămas fără cei doi fii ai ei şi fără bărbat.
Rut se ţine de Naomi
Rut 1:6 Apoi s-a sculat, ea şi nurorile ei, ca să se întoarcă în ţara ei din ţara Moabului, căci aflase în ţara Moabului că Domnul cercetase pe poporul Său şi-i dăduse pâine.
Rut 1:7 Ea a ieşit din locul în care locuia însoţită de cele două nurori ale ei şi a pornit ca să se întoarcă în ţara lui Iuda.
Rut 1:8 Naomi a zis atunci celor două nurori ale ei: „Duceţi-vă şi întoarceţi-vă fiecare la casa mamei ei! Domnul să Se îndure de voi, cum v-aţi îndurat şi voi de cei ce au murit şi de mine!
Rut 1:9 Să vă dea Domnul să găsiţi odihnă, fiecare în casa unui bărbat!” Şi le-a sărutat. Ele au ridicat glasul şi au plâns;
Rut 1:10 şi i-au zis: „Nu, noi vom merge cu tine la poporul tău.”
Rut 1:11 Naomi a zis: „Întoarceţi-vă, fiicele mele! Pentru ce să veniţi voi cu mine? Mai am eu oare fii în pântecele meu, ca să poată fi bărbaţii voştri?
Rut 1:12 Întoarceţi-vă, fiicele mele, şi duceţi-vă! Eu sunt prea bătrână ca să mă mărit din nou. Şi chiar dacă aş zice că trag nădejde, chiar dacă în noaptea aceasta aş fi cu un bărbat şi aş naşte fii,
Rut 1:13 aţi mai aştepta voi până să se facă mari şi aţi vrea voi să nu vă măritaţi din pricina lor? Nu, fiicele mele! Eu sunt mult mai amărâtă decât voi, pentru că mâna Domnului s-a întins împotriva mea.”
Rut 1:14 Şi ele au ridicat glasul şi iarăşi au plâns. Orpa a sărutat pe soacră-sa şi a plecat, dar Rut s-a ţinut de ea.
Rut 1:15 Naomi a zis către Rut: „Iată, cumnată-ta s-a întors la poporul ei şi la dumnezeii ei; întoarce-te şi tu după cumnată-ta.”
Rut 1:16 Rut a răspuns: „Nu sta de mine să te las şi să mă întorc de la tine! Încotro vei merge tu, voi merge şi eu; unde vei locui tu, voi locui şi eu; poporul tău va fi poporul meu şi Dumnezeul tău va fi Dumnezeul meu;
Rut 1:17 unde vei muri tu, voi muri şi eu şi voi fi îngropată acolo. Facă-mi Domnul ce o vrea, dar nimic nu mă va despărţi de tine decât moartea!”
Rut 1:18 Naomi, văzând-o hotărâtă să meargă cu ea, n-a mai stăruit.
Rut 1:19 Au călătorit împreună până ce au ajuns la Betleem. Şi când au intrat în Betleem, toată cetatea s-a pus în mişcare din pricina lor şi femeile ziceau: „Naomi este aceasta?”
Rut 1:20 Ea le-a zis: „Nu-mi mai ziceţi Naomi (Plăcută), ziceţi-mi Mara (Amărăciune), căci Cel Atotputernic m-a umplut de amărăciune.
Rut 1:21 La plecare eram în belşug, şi acum Domnul mă aduce înapoi cu mâinile goale. De ce să-mi mai ziceţi Naomi, când Domnul S-a rostit împotriva mea şi Cel Atotputernic m-a întristat?”
Rut 1:22 Astfel s-au întors din ţara Moabului Naomi şi noră-sa Rut, Moabita. Au ajuns la Betleem la începutul seceratului orzurilor.
Rut. Boaz
Rut 2:1 Naomi avea o rudă după bărbat. Acesta era un om foarte bogat, din familia lui Elimelec, şi se numea Boaz.
Rut 2:2 Rut, Moabita, a zis către Naomi: „Lasă-mă, te rog, să mă duc să strâng spice de pe câmpul aceluia înaintea căruia voi căpăta trecere.” Ea i-a răspuns: „Du-te, fiica mea.”
Rut 2:3 Ea s-a dus într-un ogor să strângă spice pe urma secerătorilor. Şi s-a întâmplat că ogorul acela era al lui Boaz, care era din familia lui Elimelec.
Rut 2:4 Şi iată că Boaz a venit din Betleem şi a zis secerătorilor: „Domnul să fie cu voi!” Ei i-au răspuns: „Domnul să te binecuvânteze!”
Rut 2:5 Şi Boaz a zis slujitorului însărcinat cu privegherea secerătorilor: „A cui este tânăra aceasta?”
Rut 2:6 Slujitorul însărcinat cu privegherea secerătorilor a răspuns: „Este o tânără moabită, care s-a întors cu Naomi din ţara Moabului.
Rut 2:7 Ea a zis: ‘Dă-mi voie să strâng şi să culeg spice dintre snopi, rămase pe urma secerătorilor.’ Şi de azi-dimineaţă, de când a venit, a stat în picioare până acum şi nu s-a odihnit decât o clipă în casă.”
Rut 2:8 Boaz a zis către Rut: „Ascultă, fiică, să nu te duci să culegi spice în alt ogor; să nu te depărtezi de aici şi rămâi cu slujnicele mele.
Rut 2:9 Uită-te unde vor secera pe câmp şi du-te după ele. Am poruncit slugilor mele să nu se atingă de tine. Şi când îţi va fi sete, să te duci la vase şi să bei din ce vor scoate slugile.”
Rut 2:10 Atunci, ea s-a aruncat cu faţa la pământ şi i-a zis: „Cum am căpătat eu trecere înaintea ta, ca să te îngrijeşti de mine, o străină?”
Rut 2:11 Boaz i-a răspuns: „Mi s-a spus tot ce ai făcut pentru soacră-ta de la moartea bărbatului tău şi cum ai părăsit pe tatăl tău şi pe mama ta şi ţara în care te-ai născut, ca să mergi la un popor pe care nu-l cunoşteai mai înainte.
Rut 2:12 Domnul să-ţi răsplătească ce ai făcut şi plata să-ţi fie deplină din partea Domnului Dumnezeului lui Israel, sub ale cărui aripi ai venit să te adăposteşti!”
Rut 2:13 Şi ea a zis: „O! să capăt trecere înaintea ta, domnul meu! Căci tu m-ai mângâiat şi vorbele tale au mers la inima slujnicei tale. Şi totuşi eu nu sunt nici măcar ca una din slujnicele tale.”
Rut 2:14 La vremea prânzului, Boaz a zis către Rut: „Apropie-te, mănâncă pâine şi înmoaie-ţi bucata în oţet.” Ea a şezut lângă secerători. I-au dat grăunţe prăjite, a mâncat şi s-a săturat şi ce a rămas a strâns.
Rut 2:15 Apoi s-a sculat să culeagă spice. Boaz a dat următoarea poruncă slujitorilor săi: „Lăsaţi-o să culeagă spice şi între snopi şi să n-o opriţi;
Rut 2:16 şi chiar voi să-i scoateţi din snopi câteva spice, s-o lăsaţi să culeagă spice şi să n-o înfruntaţi.”
Rut 2:17 Ea a cules spice de pe câmp până seara şi a bătut ce culesese. A ieşit aproape o efă de orz.
Rut 2:18 A luat-o şi a intrat în cetate şi soacră-sa a văzut ce culesese. Rut a scos şi rămăşiţele de la prânz şi i le-a dat.
Rut 2:19 Soacră-sa i-a zis: „Unde ai cules astăzi spice şi unde ai muncit? Binecuvântat să fie cel ce s-a îngrijit de tine!” Şi Rut a spus soacrei sale la cine muncise: „Omul la care am muncit azi”, a zis ea, „se numeşte Boaz.”
Rut 2:20 Naomi a zis nurorii sale: „Să fie binecuvântat de Domnul, care este plin de îndurare pentru cei vii, cum a fost şi pentru cei ce au murit. Omul acesta este rudă cu noi”, i-a mai spus Naomi, „este din cei ce au drept de răscumpărare asupra noastră.”
Rut 2:21 Rut, Moabita, a adăugat: „El mi-a mai zis: ‘Rămâi cu slugile mele, până vor isprăvi de secerat.’”
Rut 2:22 Şi Naomi a zis către noră-sa Rut: „Este bine, fiica mea, să ieşi cu slujnicele lui şi să nu te întâlnească cineva în alt ogor.”
Rut 2:23 Ea s-a ţinut dar de slujnicele lui Boaz, ca să culeagă spice, până la sfârşitul seceratului orzurilor şi seceratului grâului. Şi locuia cu soacră-sa.
Rut ascultă de sfatul soacrei ei
Rut 3:1 Soacră-sa, Naomi, i-a zis: „Fiica mea, aş vrea să-ţi dau un loc de odihnă, ca să fii fericită.
Rut 3:2 Şi acum, Boaz, cu ale cărui slujnice ai fost, nu este el rudă cu noi? Iată, el are să vânture la noapte orzurile în arie.
Rut 3:3 Spală-te şi unge-te, apoi îmbracă-te cu hainele tale şi coboară-te la arie. Să nu te faci cunoscută lui, până va isprăvi de mâncat şi de băut.
Rut 3:4 Şi când se va duce să se culce, însemnează-ţi locul unde se culcă. Apoi du-te, descoperă-i picioarele şi culcă-te. Şi el însuşi îţi va spune ce să faci.”
Rut 3:5 Ea i-a răspuns: „Voi face tot ce ai spus.”
Rut 3:6 Rut s-a coborât la arie şi a făcut tot ce poruncise soacră-sa.
Rut 3:7 Boaz a mâncat şi a băut şi inima-i era veselă. S-a dus şi s-a culcat la marginea unui stog. Rut a venit atunci încet de tot, i-a descoperit picioarele şi s-a culcat.
Rut 3:8 La miezul nopţii, omul s-a speriat, s-a plecat şi iată că o femeie era culcată la picioarele lui.
Rut 3:9 El a zis: „Cine eşti tu?” Ea a răspuns: „Eu sunt Rut, slujnica ta; întinde-ţi poala hainei peste slujnica ta, căci ai drept de răscumpărare.”
Rut 3:10 Şi el a zis: „Fii binecuvântată de Domnul, fiică! Această faptă de pe urmă mărturiseşte şi mai mult pentru tine decât cea dintâi că n-ai umblat după tineri, săraci sau bogaţi.
Rut 3:11 Acum, fiică, nu te teme, îţi voi face tot ce vei zice, căci toată cetatea ştie că eşti o femeie cinstită.
Rut 3:12 Este adevărat că am drept de răscumpărare, dar este o altă rudă mai aproape decât mine.
Rut 3:13 Rămâi în noaptea aceasta aici. Şi mâine, dacă vrea să te răscumpere, bine, să te răscumpere; dar dacă nu-i place să te răscumpere, te voi răscumpăra eu, viu este Domnul! Culcă-te aici până dimineaţă.”
Rut 3:14 Ea a rămas culcată la picioarele lui până dimineaţa şi s-a sculat mai înainte de a se putea cunoaşte unul pe altul. Boaz a zis: „Să nu ştie nimeni că a intrat o femeie în arie!”
Rut 3:15 Şi a adăugat: „Adu mantaua de pe tine şi ţine-o.” Ea a ţinut-o şi el a măsurat şase măsuri de orz şi le-a pus pe ea. Apoi a intrat în cetate.
Rut 3:16 Rut s-a întors la soacră-sa, şi Naomi a zis: „Tu eşti, fiica mea?” Rut i-a istorisit tot ce-i făcuse omul acela.
Rut 3:17 Ea a zis: „Mi-a dat aceste şase măsuri de orz, zicând: ‘Să nu te întorci cu mâinile goale la soacră-ta.’”
Rut 3:18 Şi Naomi a zis: „Fii liniştită, fiica mea, până vei şti cum se va isprăvi lucrul acesta, căci omul acesta nu va avea odihnă până nu va sfârşi lucrul chiar astăzi.”
Căsătoria lui Boaz cu Rut
Rut 4:1 Boaz s-a suit la poarta cetăţii şi s-a oprit acolo. Şi iată că cel ce avea drept de răscumpărare, şi despre care vorbise Boaz, trecea. Boaz i-a zis: „Hei, cutare, apropie-te, stai aici.” Şi el s-a apropiat şi s-a oprit.
Rut 4:2 Boaz a luat atunci zece oameni dintre bătrânii cetăţii şi a zis: „Şedeţi aici.” Şi ei au şezut jos.
Rut 4:3 Apoi a zis celui ce avea drept de răscumpărare: „Naomi, întorcându-se din ţara Moabului, a vândut bucata de pământ care era a fratelui nostru Elimelec.
Rut 4:4 Am crezut de datoria mea să te înştiinţez despre aceasta şi să-ţi spun: ‘Cumpăr-o în faţa locuitorilor şi în faţa bătrânilor poporului meu. Dacă vrei s-o răscumperi, răscumpăr-o; dar dacă nu vrei, spune-mi, ca să ştiu. Căci nu este nimeni înaintea ta care să aibă dreptul de răscumpărare, şi după tine eu am dreptul acesta.’” Şi el a răspuns: „O voi răscumpăra.”
Rut 4:5 Boaz a zis: „În ziua în care vei cumpăra ţarina din mâna Naomei, o vei cumpăra în acelaşi timp şi de la Rut, Moabita, nevasta celui mort, ca să ridici numele mortului în moştenirea lui.”
Rut 4:6 Şi cel ce avea drept de răscumpărare a răspuns: „Nu pot s-o răscumpăr pe socoteala mea, de frică să nu-mi stric moştenirea mea; ia tu dreptul de răscumpărare, căci eu nu pot s-o răscumpăr.”
Rut 4:7 Odinioară în Israel, pentru întărirea unei răscumpărări sau a unui schimb, omul îşi scotea încălţămintea şi o dădea celuilalt: aceasta slujea ca mărturie în Israel.
Rut 4:8 Cel ce avea drept de răscumpărare a zis dar lui Boaz: „Cumpăr-o pe socoteala ta!” Şi şi-a scos încălţămintea.
Rut 4:9 Atunci, Boaz a zis bătrânilor şi întregului popor: „Voi sunteţi martori azi că am cumpărat din mâna Naomei tot ce era al lui Elimelec, al lui Chilion şi al lui Mahlon
Rut 4:10 şi că mi-am cumpărat, de asemenea, de nevastă pe Rut, Moabita, nevasta lui Mahlon, ca să ridic numele mortului în moştenirea lui şi pentru ca numele mortului să nu fie şters dintre fraţii lui şi din poarta locului lui. Voi sunteţi martori azi despre aceasta!”
Rut 4:11 Tot poporul care era la poartă şi bătrânii au zis: „Suntem martori! Domnul să facă pe femeia care intră în casa ta ca Rahela şi ca Lea, care amândouă au zidit casa lui Israel! Arată-ţi puterea în Efrata şi fă-ţi un nume în Betleem!
Rut 4:12 Sămânţa pe care ţi-o va da Domnul prin această tânără femeie să-ţi facă o casă asemenea casei lui Pereţ, care s-a născut lui Iuda din Tamar!”
Naşterea lui Obed, strămoşul lui David
Rut 4:13 Boaz a luat pe Rut, care i-a fost nevastă, şi el a intrat la ea. Domnul a făcut-o să zămislească şi ea a născut un fiu.
Rut 4:14 Femeile au zis Naomei: „Binecuvântat să fie Domnul, care nu te-a lăsat lipsită azi de un bărbat cu drept de răscumpărare şi al cărui nume va fi lăudat în Israel!
Rut 4:15 Copilul acesta îţi va înviora sufletul şi va fi sprijinul bătrâneţilor tale, căci l-a născut noră-ta, care te iubeşte şi care face pentru tine mai mult decât şapte fii.”
Rut 4:16 Naomi a luat copilul, l-a ţinut în braţe şi a văzut de el.
Rut 4:17 Vecinele i-au pus nume, zicând: „Un fiu s-a născut Naomei!” Şi l-au numit Obed. Acesta a fost tatăl lui Isai, tatăl lui David.
Sămânţa lui Pereţ
Rut 4:18 Iată sămânţa lui Pereţ.Pereţ a fost tatăl lui Heţron;
Rut 4:19 Heţron a fost tatăl lui Ram; Ram a fost tatăl lui Aminadab;
Rut 4:20 Aminadab a fost tatăl lui Nahşon; Nahşon a fost tatăl lui Salmon;
Rut 4:21 Salmon a fost tatăl lui Boaz; Boaz a fost tatăl lui Obed;
Rut 4:22 Obed a fost tatăl lui Isai şi Isai a fost tatăl lui David.

Când soacra îți devine mamă-Naomi.

Naomi (Plăcută) a fost prima soacră a lui Rut, în urma căsătoriei eroinei cărții cu Mahlon. Această căsnicie a durat sub 10 ani (din text se înțelege), așa că Rut, care se putea mărita la 16 ani cu Mahlon (care, posibil, avea cam 20), era văduvă la aproximativ 26 de ani, de aceea Boaz se interesează despre ea: „Cine e (a cui e?) această tânără?”

Dar care era vârsta lui Naomi când s-a întors în Israel? Deoarece fiii ei aveau, poate, 30 de ani când au decedat, cred că Naomi avea cam 46-47 ani când, rămânând văduvă și fără fii, a revenit în Betleem ( Bet-Lehem-Casa Pâinii. Acolo s-a născut, după circa 1200 ani, Pâinea Vieții-Isus).

De ce e importantă vârsta ei? Deoarece ea nu spune că ar fi fost prea bătrână să mai aibă fii, ci doar să se mărite era prea târziu.

„Întoarceţi-vă, fiicele mele, şi duceţi-vă! Eu sunt prea bătrână ca să mă mărit din nou. Şi chiar dacă aş zice că trag nădejde, chiar dacă în noaptea aceasta aş fi cu un bărbat şi aş naşte fii,
13aţi mai aştepta voi până să se facă mari şi aţi vrea voi să nu vă măritaţi din pricina lor? Nu, fiicele mele! Eu sunt mult mai amărâtă decât voi, pentru că mâna Domnului s-a întins* împotriva mea.”
Iată ce soacră plăcută și altruistă, cu care voiau ambele nurori să trăiască în continuare, deși erau văduve!
Cât a insistat ea pe lângă cele două nurori, pe care le tratase cu siguranță ca pe niște fiice, să se întoarcă în Moab și să se recăsătorească! Ea nu avea ce să le mai ofere: era săracă și fără fii, deci din punct de vedere material, firesc, era un capitol încheiat. Și totuși, mai avea ceva nespus de important de oferit: Îl cunoștea pe singurul Dumnezeu Adevărat, pe Adonai al lui Israel! Și Îi accepta judecățile. Ea, asemeni Domnului Cristos, Care i-a întrebat pe ucenici „Voi nu vă duceți?”(după ce fusese părăsit de cei 70), o îndemna pe Rut să plece după cumnată-sa. Deoarece, voia ca Rut să fie deplin liberă de orice obligații și să o urmeze din dragoste, din toată inima, pe această cale grea și fără prea multe speranțe. Dar cu Dumnezeu de mână...
Era atât de apreciată de concetățenii ei, încât „Rut 1:19 – " Şi când au intrat în Betleem, toată cetatea s-a pus în mişcare din pricina lor şi femeile ziceau: „Naomi (Plăcută) este aceasta?”. Ea le-a răspuns cu regret și sinceritate, recunoscându-și starea:
„ziceţi-mi Mara (Amărăciune), căci Cel Atotputernic m-a umplut de amărăciune. 21
La plecare eram în belşug, şi acum Domnul mă aduce înapoi cu mâinile* goale”.
Ea a conștientizat că bogăția, adevăratul belșug sunt date de familia completă, nu de avuții. De altfel, nu cred că erau muritori de foame, căci emigranții trebuie să aibă măcar bani de drum și de prima instalare. Cei săraci „lipiți” rămân unde locuiesc în foamete și cerșesc de la poporul lor, căci bani de călătorie și hoteluri nu au, cu siguranță! Și se bazau pe ceva meserii Elimelec și fiii lui, odată ce au avut curaj să plece între străinii păgâni. Naomi probabil nu dorea să emigreze, dar a trebuit să se supună soțului. Și nu voia să-i împiedice pe fii să „reușească” în viață! . Păreau să se fi „realizat” printre străini, dac-au fost acceptați ca soți de către două moabite... În concluzie, Domnul te poate binecuvânta din belșug în țara ta, dacă ai răbdare și nu emigrezi, deoarece El te-a predestinat să te naști și să crești într-o anumită țară. Iar Israel era poporul ales, deci familia lui Elimelec efectiv i-a „întors spatele” DOMNULUI mergând să locuiască în țara Moabului.
Totuși, Naomi s-a temut tot timpul de Domnul și a arătat o dragoste deosebită nurorilor, cert superioară celei din familiile lor naturale, de aceea Rut i-a făcut acea promisiune de fidelitate unică în relațiile noră-soacră:
„Încotro vei merge tu, voi merge şi eu; unde vei locui tu, voi locui şi eu; poporul** tău va fi poporul meu şi Dumnezeul tău va fi Dumnezeul meu; 17
unde vei muri tu, voi muri şi eu şi voi fi îngropată acolo. Facă-mi Domnul* ce o vrea, dar nimic nu mă va despărţi de tine decât moartea!” Deducem de aici că era deja convertită la Dumnezeul lui Israel prin purtarea soacrei sale.
Mai departe, Naomi, hrănită de Rut, i-a dezvăluit acesteia posibilitatea răscumpărării și a unui soț-răscumpărator prin legea leviratului. Acesta avea să fie Boaz, deja atras de Rut, deși nu era ruda cea mai apropiată.
Naomi arată cât se gândea la Rut, fără pic de egoism sau de gelozie, deși, poate era și ea încă la o vârstă când mai putea procrea: „Fiica mea, aş vrea* să-ţi dau un loc de odihnă**, ca să fii fericită.”
Da, Naomi a înțeles că pierduse un soț și doi fii, dar căpătase o fiică ce o iubea mai mult decât cei trei la un loc! Și câtă înțelepciune a avut să-i profețească lui Rut:
„Fii liniştită*, fiica mea, până vei şti cum se va isprăvi lucrul acesta, căci omul acesta nu va avea odihnă până nu va sfârşi lucrul chiar astăzi.”
Ea era mulțumitoare Domnului, în ciuda tragediilor trăite, căci a spus: „Să fie binecuvântat* de Domnul, care este plin de îndurare** pentru cei vii, cum a fost şi pentru cei ce au murit”
De aceea, Domnul a răsplătit-o cu un nepot, Obed, ce trecea legal drept fiu al lui Mahlon:
- Femeile au* zis Naomei: „Binecuvântat să fie Domnul, care nu te-a lăsat lipsită azi de un bărbat cu drept de răscumpărare şi al cărui nume va fi lăudat în Israel! *15
- Copilul acesta îţi va înviora sufletul şi va fi sprijinul bătrâneţilor tale, căci l-a născut noră-ta, care te iubeşte şi care face pentru tine mai mult* decât şapte fii.”*
- 16Naomi a luat copilul, l-a ţinut în braţe şi a văzut de el. (Nu s-a temut că ar putea și el să moară de tânăr-obs. pers).
- 17Vecinele* i-au pus nume, zicând: „Un fiu s-a născut Naomei!” Şi l-au numit Obed. Acesta a fost tatăl lui Isai, tatăl lui David.”
Deci Naomi a fost o strămoașă spirituală a lui David și a Mariei, mama Domnului Isus. Ce putem învăța de la ea? Credința. curajul, sinceritatea, dragostea, altruismul, tenacitatea. ȘI speranța, pe care nu a pierdut-o odată cu familia. Și răbdarea în încercare, care a făcut-o, în final, prin harul Domnului, o biruitoare, o eroină a credinței, ca și pe Rut, celebra ei noră.